A fost o zi lunga, plina de alergatura, dar care s-a terminat cu un eveniment bine organizat din toate punctele de vedere. O mica impresie despre zilele astea doua in Madrid va urma in curand. Pozele vor aparea si ele. Oricum or sa ma oblige cei de la munca sa le procesez, asa ca le voi posta pe blog inainte.
Acum stau. Nu fac nimic. Sunt cu 2 membri BEST. Alti 2 sau 3 vor veni in curand. Imi era cam dor de o intalnire cu BESTani, asa ca va las. O seara faina!
Un flaut se auzea de peste rau. O mana de oameni stateau priponiti in fata lor. Niste copii topaiau de zor de parca ar fi calcat pe carbuni incinsi. Intrarea bulevardului traia!
Cei doi cantau la o serie de instrumente destul de interesante si vechi in acelasi timp, exceptand flautul. Nu cerseau, nu cereau banii oamenilor. Isi vindeau CD-urile si incantau publicul in acelasi timp. Asistam la un adevarat concert de muzica celtica cu intrare gratuita. Ce pot sa zic? Mi-a placut
Azi sunt la un festival medieval din Amiens. Eu si rucsacul meu. Acela de o are pe Europa, da. O fi sau nu o fi fain, nu conteaza. Orasul merita vizitat oricum din cate am inteles. Posibil sa revin pe maine cu ceva poze. Posibil.
Pana atunci, va las in companie unei fotografii speciale din weekendul ce doar a trecut. Salut!
Cand a intrat in padure, frunzele s-au oprit din fosnit. Privighetoarea din brad si-a sters lacrima din coltul ochiului si si-a luat zborul. Bursucul din scorbura s-a retras timid alaturi de bursuca lui. Papadia a incercat sa isi ascunda petalele galbene de ceea ce va urma. Doar vantul mai indraznea sa deranjeze linistea ce se instaurase cu asa mare repeziciune peste intregul taram.
Cand a ajuns la lac s-a dezbracat, si-a strans pletele, si-a intins bratele, si a sarit! Soarele o facea sa semene cu o umbra ce zbura printre norii ingreunati de trecut. Inainta cu viteza unui ghepard flamand ce isi prinsese prada in propriul orizont. O singura miscare gresita i-ar fi fost fatala. Fusese invatata bine. Nu oricine putea patrunde in templul gandurilor.
Dar ea a putut. Nu avea altceva in fata ochilor. Stia ca nu va intampina niciun pericol daca va urma exact planul initial. Important era doar sa intre. Si-a facut loc printre gandurile plutitoare, a dat la o parte scoicile negre ce incercau sa o opreasca din aventura ei, a inchis ochii atunci cand trebuia. A ajuns.
Si-a tras rasuflarea, si-a desprins parul, si a zambit. Era singura in pestera. Ajunsese in templu. A zambit iar. In fata ei se afla o oglinda mare, cat ea de inalta. Atat. Ce ii trebuia mai mult? Pentru oglinda asta muncise toata viata. Ca sa ajunga la ea a cerut ajutorul batranilor. Pentru a se oglindi in ea a cerut sfatul prietenilor. A zambit iar. Stia ca dupa ce va sari, numele ii va ramane imprimat pentru a aparea in visele celor ca ea.
Si-a facut curaj, a zambit iar si a sarit. Intr-o secunda a disparut, timp in care o raza de lumina a iesit din oglinda. Cand raza a disparut si ea, un singur cuvant a ramas intiparit: Dorinta!
Boulogne-sur-mer este un oras pescaresc, deci are apa. Multa apa. E orasul apei zic eu. In curand va voi prezenta si ce se poate face in oras, dar pana atunci sa vorbim despre apa.
Canalul
Cum iesi din gara, canalul se infatiseaza in stanga ta. Nu in dreapta. El strabate orasul de la un cap la altul, asa ca o plimbare de-a lungul lui este bine venita. Vantul bate cu incredere pe ambele maluri, deci este mai mult decat indicat sa iti scoti prietena la o plimbare. Ii poti face poze artistice, din alea cu parul in vant (la propriu), fara ajutorul vreunui ventilator. Important e sa ii vezi si fata totusi. In rest, pe canal se tin concursuri de caiac-canoe, barci si alte vehicule fara roti. O plimbare pe faleza este bine meritata: aer curat, priveliste frumoasa, vant la pupa!
Coasta
Coasta incepe cu o plaja foarte de treaba in ceea ce priveste marimea ei. Nisipul este fin ca fundul unei fete de pe coperta Playboy, fara nicio pietricica, scoica sau Photoshop. In prelungirea plajei urmeaza un deal care te duce in alta lume (vezi mai jos). Vantul este la el acasa si aici, dand posibilitatea practicarii mai multor sporturi, gen wind surfing. Daca ajungi pe plaja, cu siguranta nu iti va parea rau. Esti in Franta. Macar acum sa fii romantic!
Oceanul
Ce sa zic despre ocean? Pai il poti vedea de pe dealul mentionat anterior. Privelistea oferita de aceasta mica inaltime este extraordinara. Parca esti in alta lume aici sus. Un cartier total diferit al orasului se afla intr-o parte, iar marele albastru de cealalta parte. Desi iti vine sa te arunci in el, boschetii si panta de aproape 80 de grade te vor impedica cu siguranta. Hai pe deal, uita-te la ocean, simte vantul, traieste! Vorba mea.
Azi am intrat pe Facebook. Doar e miercuri. Intentia-mi era clara: ma loghez, updatez harta cu orasele vizitate, ies. Imi estimasem timpul petrecut a fi egal cu inghitirea unei bucati din sandvisul cu orez pe care doar ce il cumparasem.
Ce-a urmat:
Dau sa ma loghez. Eroare! Soc si groaza!
Mai stau un pic. As sparge-o vaza!
Ma reloghez. Totu-i OK.
Imi fac treaba, doar nu sunt gay!
Vad un blink blink! Cic-am mesaje!
Dau click sa vad. Destul de slow, ce tricotaje!
Eroare iar. Ce mama dreacu?
E site-ul jos, si-a gasit leacu?
Nici vorba! Am aflat raspunsul mai tarziu: Facebook-ul fusese “floodat” de colega care nu si-a gasit altceva de lucru azi si a ales sa vada poze, sa faca teste, sa dea clickuri, sa comenteze, sa converseze, sa astea. Cate clickuri o fi dat? Nu stiu. Important e ca am incercat sa fac o rima. Salut!
De maine raman singur pana duminica, ea trebuind sa plece cu o treaba, asa ca in seara asta m-a intrebat:
Ea: “Iti fac o mazare? Ai ce manca zilele astea?”
Eu: “Nu e nevoie, stai linistita. Ma descurc.”
Ea: “Da, sigur. Maine seara mananci o pizza, poimaine iti arunci o bucata de carne pe gratar, iar vineri mananci alta pizza, ca iti cumperi o cutie cu 2. In weekend sigur pleci pe undeva, abia duminica mai mananci cum trebuie, cand vin eu.”