Despre micul dejun
Niciodata nu apuc sa iau micul dejun. Si cand zic asta, chiar ar trebuie sa ma credeti. Niciodata inseamna cam 365 de zile pe an. Poate exagerez si sunt doar vreo 364, dar momentan nu imi aduc aminte cand am mancat ultima oara dimineata. Eu merg pe principiul ca mai bine dorm in plus, decat sa ma trezesc si sa mananc linistit. Principiul asta il aplic mereu, chiar daca este destul de ineficient, ca sa nu zic prost.
La birou
In fiecare dimineata lucratoare, pentru unii, ma trezesc cu fix 10 minute inainte sa plec. Deschid ochii, ii inchid, ii deschid iar, fug la baie, fac diverse si plec. Uneori dureaza 11 minute sa fiu gata pentru ca “ma opresc sa urmaresc razele firave ale soarelui cum gadila perdeaua” alias “dorm mai mult”. Treaba nasoala apare dupa vreo 2 ore de munca. Atunci ma ia o foame din aia cu lesin, dar rezist. Am principiile mele.
In hostel
In toate hostelurile micul dejun se serveste de obicei intre 7.00 si 8.30. Uneori chiar mai devreme. Cat de englez sa fiu sa ma trezesc la 7 doar ca sa dovedesc niste lapte cu cereale? Pai nici visul nu mi se termina atunci. De ce-as parasi cetatea pentru o cana de lapte si o felie de paine?
La hotel
Nu stau in hoteluri decat atunci cand merg la vreun eveniment. Cel mai tare este ca mereu apare cate un coleg mai istet care propune sa ne vedem la micul dejun sa planuim ziua. Eu nu planuiesc nimic la ora aia, imi pare rau. Aia e ora de trezit, nu de planuit.
De Sarbatori
E cel mai lejer! Stim cu totii ca trebuie sa ne trezim devreme dar nu o facem. Unde e graba sa mancam la prima ora? E criza, combinam micul dejun cu pranzul.
Poate ca o sa incerc sa mananc si dimineata, dar nu o am de gand sa inlocuiesc micul dejun cu somnul. S-or gasi si alte metode de mancat: pe fuga, in mers, la pranz, un gem (de foame). Suntem romani, ne descurcam. Salut!
Etichete: fun, gand, mancare--
Poate vrei sa mai citesti si:
Comments