De pe bicicleta in cap
Era mic si cu un zambet larg. Parca mancase un sfert de Colgate. Venea spre mine cu o viteza relativ mare pentru cele 20 de kilograme ale lui. Calarea o bicicleta frantuzeasca pe 2 roti, ca mai multe nu avea.
Ma uitam la el cum se apropia si ma bufnea rasul. Parca ma ataca. Mai si urla ca din gura de sarpe. Imaginati-va si voi: un copil negru mic, pe o bicicleta si mai mica, venind cu viteza spre voi, urland de parca ar fi fost urzicat in fund.
Mah si tocmai dupa ce a trecut de mine si rasul a inceput sa imi piara, am auzit un “zdrang, buf, ^&##@”. “Rambo” al Parisului calare pe bicicleta se izbise frontal de un stalp. Statea acolo pe jos si sarea intr-un picior. Nu inceta sa urle. Dar parca suna altfel urletul. Nu a patit nimic, dar m-a distrat. E bine sa vii pe jos de la munca. Distractie mare. Salut!
Etichete: bicicleta, intamplare, rasete--
Poate vrei sa mai citesti si:
ahahahha a fost cea mai tare postare!