Cu tabloul pe avion
Cand am plecat vineri spre Romania am luat cu mine un tablou, cadou de ziua mamei mele. Cum nu avea dimensiunile potrivite pentru un bagaj de mana (90×50 cm), am inceput de joi seara sa ma interesez cum l-as putea transporta in siguranta.
Am sunat la Uizer, la un numar ce taxa cu 1 euro minutul, ca doar isi respecta clientii. Mi-a raspuns una cu un sictir pe ea de parca mestecase toata ziua peste lesinat. I-am explicat in detaliu despre ce este vorba, dupa care, apeland la cunostintele ei in materie de tablouri pe avion, mi-a zis:
“E simplu. Trebuie sa mai cumparati un loc.”
“Acum? In ultima zi?”
“Da. Alta modalitate nu exista.”
M-am oprit un pic sa ma gandesc. Doar o faceam pe banii mei. Daca eu am locul rezervat in zona de urgenta, pe care am platit mai mult, trebuie sa ii iau si tabloului la fel? Sau ii cumpar un loc normal si il las singur, undeva in spate?
“Doamna, dar daca il pun la cala si platesc inca un bagaj?”
“Nu va garantam ca ajunge intreg.”
“Mai dau un ban in plus si puneti pe el eticheta de obiect fragil. Nu merge asa?”
“Nu merge. Nu va garantam.”
I-am zis salut si i-am inchis la soricioaica. Vroiam doar sa imi ofere niste optiuni valabile, nu sa imi vorbeasca de parca eram platit de ei sa zbor cu Uizul. Am injurat-o de test vreo 2 minute dupa care m-am culcat. Ma hotarasem sa ma descurc eu cu tabloul direct pe aeroport. Eram pregatit chiar sa il dau jos de pe rama si sa il fac sul, dupa cum ma sfatuisera niste prieteni.
Cand am ajuns de dimineata, eram pregatit de orice. I-as fi cumparat chiar si un alt loc. Langa mine. Sa nu stea singur. L-am aratat tipei de la check-in.
“Pare ok. Stati sa dau un telefon”, zice ea. Deja ma gandeam ca o suna pe soricioaica de azi noapte sa ii ceara sfaturi.
“Bine. Stau”, zic eu si iau o gura de jeleu.
“Este in regula. Il puteti lua cu dvs”, adauga ea.
“Serios?”, intreb eu socat.
“Da.”
Cu zambetul pe buze am inaintat spre controlul de securitate. Nu imi venea sa cred ca totul a mers asa usor. Ajuns acolo, ma opreste un politai:
“Nu aveti voie cu el pe avion”, imi explica el.
“Pai, tipa de la Uiz a zis ca e ok”, ii zic eu.
“Nu e. Trebuie sa il inregistrati ca baja de cala”, a adaugat el.
Cu jumatate de zambet, m-am intors la ea. O vazusem de treaba, deci ma gandeam ca imi garanteaza ca eticheta “FRAGILE” va fi citita de toata lumea. I-am explicat care e treaba.
“Haideti cu mine”, zise ea indreptandu-se spre politai.
“E coada cam mare acum”, ii zic eu uitandu-ma la zecile de oameni ce aparusera brusc in fata mea.
“Nu e problema, haideti in fata”.
I-a explicat tipa care este situatia, ca e avionul lor si ca ei imi dau voie cu el. Politaiul a zis ok si m-a bagat in fata. Zambetul si-a redobandit zambetimea.
In avion totul a mers ok. Tabloul a stat sus langa rucsac. Nici nu a fost nevoie sa il pun pe scaun. Nu platisem pentru el, deci nu putea calatori ca ceilalti pasageri. Ar trebui sa o sun pe soricioaica sa ii fac un update la clasicile raspunsuri pe care le da oricarui client. Ca si bulangii de la Cosmote, ca tot mi-am adus aminte de ei. Salut!
Etichete: avion, proasta--
Poate vrei sa mai citesti si:
sunt tare customer oriented astia de la uiz
))
bine ca ai ajuns bine cu el. Noroc!
As zice ca nu e tipa de la Call-Center de vina intotdeauna (pentru raspuns nu pt atitudine). Probabil ca ai observat ca majoritatea sunt externalizate asa ca ea nu face decat sa verifice procedura si sa iti ofere un raspuns care in 90% din cazuri e cel corect. Probabil ca si daca ar fi vrut nu ar fi avut cu cine sa vorbeasca de la companie la ora aia care sa fie in stare sa iti ofere un raspuns pertinent.
Frumos din partea lor ca au stiut sa treaca peste litera legii pana la urma…
@alex noroc
@Marius Asa e, nu este ea intotdeauna de vina, doar ca atitudinea folosita mai mult te face sa te enervezi pe ea. Daca ar explica asa cum trebuie, pe un ton frumos, probabil ca oricine ar intelege, ca doar nu suntem nebuni
Mai exista si exceptii si e bine sa stim de ele; ne pot ajuta in diferite situatii.
Asa-i ca te-ai simtit al naibii de bine cand erai in avion? Dupa ce te pregatesti sa infrunti raul si dai de bine, parca altfel te bucuri de viata
Asa-i, asa-i
Asa bine ma simteam ca as mai fi imbunatatit tabloul daca as fi avut o pensula 