Daca pozele ar vorbi:

1. Iar trebuie sa le cant la astia. Ah, si ce somn aveam in mine. Si mai e si grea chestia asta, uf.
2. Ia sa pun eu ligheanul jos ca ma dor salele. Stiam ca nu trebuia sa ma scol la 7 ca sa fac jogging. Nu imi e de-ajuns ca umblu cu asta in carca toata ziua?
3. Fiti atenti! O sa incept sa cant. Dau din degete si muzica iese. Nimic mai simplu.
4. La la la! La la la! Laaaaaaaaa!
5. Ia sa stau jos. Ii fac sa creada ca asa e obiceiul, ca asa e cultura noastra. Sunt obosit si eu! Am facut jogging azi dimineata. V-am mai zis nu?

Daca pozele nu ar vorbi, va spun eu ca tipul de sus este din Senegal si ca ne-a cantat jumatate de ora la instrumentul lui, numit Cora. Mi-a placut mult. O muzica ambientala foarte placuta urechilor.

Il puteti gasi la Cite de la musique din Paris, zis si muzeul muzicii. E interesant, merita vizitat. Pe toata perioada vizitei poti asculta muzica mai multor popoare si admira toate instrumentele acestora. Am auzit indieni, chinezi, japonezi, africani, pigmei, germani, etc. Le-am vazut si instrumentele chiar Salut!

Toamna si pasarile ei

Cu 60D-ul prin Paris

Copenhaga: Naratiune vizuala

Cand pleci, dar parca n-ai pleca

Intre timp in Copenhaga