Cum francezii nu ne-au dat liber de 1 decembrie, am fost nevoit sa lucrez azi. Asta a fost partea nasoala. Partea buna a fost ca nu a trebuit sa stau doar in birou, ci am mers la o intalnire undeva pe langa turnul Eiffel.

Ce-am vazut acolo nu poate fi descris in cuvinte. Se pare ca pana la urma le-a parut rau francezilor ca au facut misto de noi si au decis sa “impodobeasca” turnul in culorile Romaniei, ca semn de impacare. Respect!

Weekendul trecut am vizitat orasul Belfast impreuna cu o mana de prieteni, dar o zi am avut-o rezervata pentru coasta si nordul Irlandei de Nord. N-a fost deloc rau, ci chiar foarte bine. Am avut ocazia sa vedem multe locuri interesante si sa ascultam si mai multe legende captivante, dar despre asta in alt articol.

Nu departe de Belfast se afla celebrul zid din serialul Game of Thrones. Daca nu ati vazut filmul, vi-l recomand. Este ca seamana cu cel din film? Pozele sunt facute din mers din autocar, deci au o calitate scazuta, dar continutul conteaza.

 

P.S. Iata si in ce stadiu este seria 2

Sursa poza

Acesta nu este un Top 10, ordinea este aleatoare.

1. Sa imi cumpar un laptop nou
2. Sa iau biletele de tren pentru Sedan 
3. Sa scriu articolul despre Istanbul
4. Sa imi cumpar un tricou din Belfast
5. Sa vad minim doua castele in Luxemburg
6. Sa imi cumpar o noua camera foto (60D cel mai probabil) si un nou obiectiv
7. Sa postez pozele din Etretat si Fecamp
8. Sa ma plimb cu torta prin castelul din Bouillon (dar fara torta; eram singurul interesat )
9. Sa mananc un wurst in Munich sau in Koln (am mancat unul la un fast-food nemtesc din Belfast in noiembrie; in Munich l-am mancat in decembrie )
10. Sa pozez ceva interesant prin Paris

Si multe altele

Asta vara am facut pentru prima data distanta Brasov – Ramnicu Valcea cu autocarul. Un astfel de drum este intotdeauna plin de evenimente interesante, dar fiind ca soferul ia de pe drum tot felul de persoane care tranziteaza satele doar pentru ca e soare afara sau pentru ca opreste in locuri cheie unde cultura este baza societatii. Iata cateva dintre ele, scoase proaspat din memoria telefonului, fara nicio ordine anume:

1. Intr-un sat s-a urcat in autocar un barbat cu 2 galeti de mure. A platit taxa de 1 leu si s-a asezat pe scaunul din dreapta soferului, cel al ghidului.
Soferul: “Du-te ma mai in spate, nu ai voie sa stai aici.”
Omul: “Haide sefu’, ma cearta oamenii ca ii murdaresc cu galetile.”
Soferul: “Du-te ma in spate, aici nu are voie sa stea decat ghidul.”
Omul: “Pai da sefu, dar eu am licenta de ghid de cules mure.”
Ce sa mai zica soferul? L-a lasat sa stea acolo.

2. Am ajuns in autogara din Brasov cu vreo 30 de minute inaintea plecarii autocarului. In parcare erau alte microbuze / autocare, care mergeau in directii diferite. Cum stateam eu linistit si mancam o banana rece, aud o voce in spatele meu:
“Unde mergi?”, ma intreaba un sofer care tocmai iesise dintr-un autocar.
“La Ramnicu Valcea”, zic eu muscand din banana.
“Aaa, pai nu cu autocarul asta, al tau vine in 30 de minute.”
“Da stiu”, ii zic eu. “Multumesc mult.” (politicos)
De ce sa nu ne bagam aiurea in seamna daca tot putem?

3. Intr-o statie oarecare un tip pe la vreo 20 de ani s-a ridicat in picioare sa coboare. In fata lui se afla o batranica, care nu imi dau seama daca doar bloca usa sau avea greutati in a cobori. Replica baiatului a fost originala si foarte bine strucurata, oferind femeii o alternativa:
“Coborati sau va imping?”
Om de agentie.

4. In Campulung soferul a facut o pauza de 15 minute, asa ca m-am dus la chioscul auto-garii sa-mi cumpar o apa plata. Costa 2.5 lei, asa ca am dat 3 lei. Tipa mi-a dat rest o pastila de guma.
“Nu mananc guma”, i-am zis eu.
“Pai nu am rest”, zice tipa uitandu-se urat la mine.
“Si ce vreti sa fac cu ea, sa o arunc?”, continui eu.
“Bine, ia”, imi zice ea si imi da 50 de bani.
Cam asa pierdem in viata, acceptand prea multe prostii fara sa gandim inainte si sa reactionam in timp util.

5. In Brasov s-a urcat in autocar si o chinezoaica. Avea cu ea un rucsac, o harta si o foaie pe care scria, dupa cum i-a spus si soferului intr-o romana incropita “La Bran va rog”. Langa ea s-a asezat o femeie pe la vreo 35 – 40 de ani, casnica. Pana la castel i-a impuiat urechile (nu capul, pentru ca tipa nu intelegea romana oricum) cu tot felul de aberatii. In Romana desigur:
Femeia: “Stii, e frumos la Bran. E castelul, Dracula, verdeata, …”
Chinezoaica: “Dracula, ooo”
[in timpul asta ma uitam pe geam, incercand sa nu o aud] [...]
Femeia: “Sunt si oameni rai, dar e important ca civilizatia se muleaza si sunt si oameni buni. La Bran sunt oameni buni, sa stii.”
Chinezoaica: “Ooo”
Femeia: “E greu cu politica in Romania. Nu stiu cum e in China, dar aici e greu, nu e usor. Stiu ca nu intelegi chiar toti, dar intelegi asa in mare nu?”
Chinezoaica: “Ooo”
[...]
Asa suntem noi romanii, exagerat de ospitalieri

Cand am plecat acum 3 saptamani din Franta, am observat pe aeroportul din Beauvais 2 lucruri cel putin dubioase:

1. Tipul din spatele tunelului de securitate (acolo pe unde va trece bagajul de mana) dormea pe el. Cand inchidea ochii, cand ii deschidea, cand era cat pe ce sa cada. Putea trece oricine cu un cutit in rucsac, nu cred ca ar fi fost observat. Panica, ceva trebuie facut.
2. Politistii care se ocupau cu verificatul pasapoartelor erau intr-un campionat de Solitaire. Acum nu zic ca este ceva rau in asta, dar ceva trebuie facut, doar Solitaire-ul nu este demn de jobul lor.

Si cum eu sunt genul de om care da sfaturi bune, am cateva solutii pentru problemele de mai sus.

Solutii pentru problema numarul 1

• De fiecare daca cand un obiect interzis se afla in bagaj, individul din spatele monitorului sa fie intepat in fund cu niste ace care ies din scaun. In functie de gradul de pericol, pot fi de la 1 la 10 ace de dimensiuni si grosimi diferite. Dormi baiete, statul te ajuta.
• Cel ce sta in spatele ecranului de control trebuie sa poarte casti. De fiecare data cand in bagaj se afla un obiect cu un posibil risc, individul sa primeasca un sunet. Poate fi un tiuit, poate fi o alarma, poate fi chiar o voce care sa zica: “Atentie, cutit”, “Atentie, sticla de apa plata”, “Atentie, branza frantuzeasca”. Astfel individul poate sa doarma cat vrea, fara sa pericliteze viata pasagerilor.
• Daca bagajul contine un obiect dubios, sa plece automat pe o alta banda. Banda se poate termina fie pe o masa alaturata, fie pe o masa secreta, fie in poalele sau in capul tipului din spatele monitorului. Safe and sound zic.
• Daca in bagaj nu se afla nimic ciudat, un aer proaspat de frunze umede poate fi improscat pe langa nasul individului de la monitor, facandu-i somnul lin si relaxant. Daca insa bagajul contine ceva periculos, individul va fi inconjurat de un damf gros emis de un scons tinut in captivitate, fara voia lui, intr-o plasa de sosete negre.
• Ar trebui creat un concurs intre cei din spatele monitoarelor. Acestia pot primi puncte pentru anumite obiecte: cutit – 10 puncte, foarfeca – 5 puncte, apa plata – 100 de puncte, 50 de tuburi de oja – 1 punct. Se pot da si bonusuri: gaseste in cursul zilei 10 perechi de bikini roz si, pe langa noroc, iti dam 243 de puncte si un sandvis gratuit. Identifica 20 de borcane de zacusca si ia unul acasa.

Solutii pentru problema numarul 2

• Solitaire-ul, dupa cum stiti cu totii, este un joc de carti. Cat de ‘cool’ ar fi ca pe acele carti sa fie imprimate poze de infractori care nu au voie sa paraseasca tara? Cu siguranta ar fi reperati foarte rapid de politisiti. “Hei, uite-l pe ala de pe zecele de trefla, ia-l Pierre, e al tau!”
• Jocuri mai ok. Baiatul de la IT (pentru ca orice companie are un baiat de la IT) le poate instala politistilor jocuri demne de ei. Half Life, Serious Sam, Max Payne, Hitman, Delta Force, orice joc care implica baieti buni si baieti rai. Practica nu strica niciodata, nu-i asa?
• (Video) Chat cu ceilalti politisti care verifica pasapoarte. De fapt, ce video chat? Retea sociala. Sa fie acolo toti politistii care stau in spatele pupitrelor. Sa isi impartaseasca povesti, sa puna poze (se pot face screenshot-uri cu camerele video din aeroport), filmulete, sa interactioneze virtual; sa se simta si ei bine.
• Sa se creeze un joc tip Bingo. Ai prins o linie de somalezi nascuti in 89? O ora de free lounge. Trei romani nascuti in Bacau? Un Bounty gratuit. Alta motivatie ai sa verifici pasapoartele, zic.
• Filme. Ce idee buna! Dar nu filme cu impuscaturi, batai, crime; nimic care sa ii incite la a-i agresa pe pasageri. Filme usoare, delicate, romantice: Gossip Girl (serial), Black Beauty, Trandafirul Rosu. Atat de simplu.

Astea sunt doar cateva idei, dar sunt sigur ca exista mai multe out there, vorba romanului. Daca cei de la aeroportul Beauvais ma vor suna sa ma plateasca pentru aceste sfaturi bune, va voi anunta.

Pana atunci, calatorii placute si cat mai sigure va doresc.

Am iesit zilele trecute din birou sa iau o gura de aer si-am zarit fara sa vreau, si din intamplare, o tipa care pendula in fata unei fantani.

Poate facea reclama, poate juca intr-un film, poate avea vreun hobby, secretul ei. Eu doar am filmat-o.

Aeroportul CDG din Paris

• Wifi-ul de pe aeroport nu este gratuit (Aeroport Wifi parca se numeste; sau ceva ceva de genul asta), dar am descoperit ca unele aplicatii de pe telefon “sar” partea cu plata. Eu am folosit Youtube, Google Talk, dar probabil merg si altele.

Aeroportul Luton de pe langa prefectura Londrei

• Am investit cu succes cele 5 lire pe care le-am gasit in Paris saptamana trecuta. O apa si un sandvis.
• Wifi-ul e mai securizat decat cel din Paris, asa ca m-am uitat la X-Men First Class.
• La coada de la securitate erau cel putin 200 de oameni, dar am trecut in 20 de minute. Elegant. Exista insa posibilitatea sa o eviti, daca iti cumperi de la un tonomat un jeton de 3 euro care te baga legal in fata.
• Cel mai probabil, ieri a avut loc o “riot” a copiilor. Cred ca erau mai multi decat adulti. Va dati seama la ce concert / circ am asistat.

Aeroportul Sabiha Gökçen din Istanbul

• Nu obisnuiesc sa schimb bani in aeroporturi, dar biroul de schimb valutar de langa ridicarea bagajelor te imbie sa faci acest lucru. Dolarul si Euro au aceeasi valoare la vanzare / cumparare, valoare pe care am gasit-o si pe net ca fiind cea normala. Un plus pentru turci.
• N-am iesit bine din aeroport, ca am si facut cunostinta cu celebra cultura a turcilor. L-am intrebat pe un tip daca autobuzul de langa el merge in centru, asa ca urmatorul pas a fost ca el sa imi ia brusc rucsacul din spate si sa mi-l puna in autobuz, ca nu cumva sa ma razgandesc si sa aleg alt autobuz. Un alt plus pentru turci a fost autobuzul. I-as da 5 stele.

Am ajuns.

Cum “ziceam” ieri, de maine vacanta! Atac Turcia cu escala de vreo 5 ore in Londra. O sa fiu vreo 4 zile prin Istanbul, alte 4 zile pe o insula otomana, dupa care ma indrept spre Romania.

Nu stiu cat timp o sa am de blog, dar poate reusesc totusi sa public ceva poze din cand in cand.

Daca plecati pe undeva, iata un top al melodiilor de calatorie facut de HostelBookers. Nu sunt de acord cu toate, dar poate va motiveaza totusi sa o luati din loc

Azi I’m like

Maine I’m like