Articolul acesta este pentru cei care nu suporta cozile interminabile si carora le place sa se gandeasca de 2 ori inainte de a arunca banii aiurea in calatoriile lor, doar pentru ca “daca ai fost in Paris si nu ai atins fundul calului lui Napoleon, ai fost degeaba”.

Drept urmare, dupa cum zic si Parazitii, am fost azi sa dau o tura pe langa turn; scheletul metalic al lui Gus. Ma asteptam sa vad ditai gloata de oameni sub el. Asa a fost! Stateau la umbra probabil, ca altfel nu vad de ce ar fi stat sub el. Nu ofera o priveliste prea deosebita. E ca si cum ai sta intr-un canal si te-ai uitat in sus la capac.

Ca sa iesi repede si ieftin din toata afacerea asta, si sa simti ca vizita la turn a meritat, recomand urmatoarele:

Urca pe scari. Sunt multe, dar merita efortul. Ce rost are sa pierzi o ora si jumatate la coada liftului? Nu faci decat sa transpiri alaturi de alti 1000 de oameni, sub lift, in lift, la iesirea din lift. Daca iei scarile insa, ai numai avantaje:

• iesi mai ieftin: 3.50 euro pentru tinerii sub 25 de ani si vreo 5 pentru cei peste.
• transpiri de unul singur pana la etajul 2 al turnului. Sau cu prietena. Ce e mai romantic decat sa transpirati impreuna in turnul Eiffel?
• iti testezi cunostintele de matematica. Poti numara cele 800 de trepte. Poti fi sigur ca nu gresesti. Din loc in loc iti reamintesc ei la a cata esti.
• afli istoria turnului citind panourile de pe drum. Cu ocazia asta oferi si cate o pauza culturala transpiratiei.

Interactioneaza cu etajul 1. Cei ce folosesc liftul nu or sa se opreasca acolo pentru ca e plasa de jur imprejur si nu se poate face poza clasica de tip IOLA cu Parisul in spate. Perfection, dupa cum spune Chandler in Friends. Ajuns aici poti:

• sa intri in cinematograful Eiffel in care poti vedea scurte secvente din filmele in care apare turnul. E un mod de relaxare placut si poti lua notite, ca sa iti faci o idee ce sa iei de pe torrents in seara urmatoare. Doar vrei sa fii romantic nu?
• sa admiri holograma turnului. Daca vezi vreun tip ce sta aiurea si isi agita mainile in fata unui monitor, nu te gandi ca e nebun, dupa cum am facut eu azi. Intra in incaperea intunecata si ia in mana turnul. E super tare holograma. Si verde pe deasupra.
• sa nu intri in restaurant. La ce sa dai 28 de euro pe un meniu cand poti da 70 la urmatorul etaj? Glumesc, nu intra nici in ala
• sa te joci cu chestiile interactive de pe acolo. Mi-e lene sa le descriu, dar sunt interesante.
• sa vezi expozitia Eiffel. E gratis si are un covor mai moale decat patul meu. In rest, admira tablourile si farfuriile scumpe.
• sa intri la suveniruri si sa iesi. Cumpara acelasi breloc de la baza turnului cu “3 la 1 euro”. Nu o sa ii ratezi pe cei care vand. Sunt vreo 200.
• sa admiri dansatorii de la baza turnului. Gratis.

Stai la etajul 2 atat cat trebuie. Acolo o sa gasesti mia de oameni de la baza turnului: 500 aliniati la margine, ceilalti 500 cu aparatul. Daca stai mai mult de 30 de secunde, o sa ii vezi cum fac schimb. Ajuns acolo poti sa:

• mananci o inghetata de 4 euro. Sau nu.
• te uiti la coada interminabila ce mai asteapta inca o ora sa ajunga la etajul 3. Nu fa asta, exista Montparnasse-ul si e mult mai tare.
• te uiti pe meniul restaurantului si fa glume pe seama lui. De ce ai da 70 de euro pentru un aperitiv cand poti cumpara aceiasi carnati 800 de trepte mai jos?
• faci poze la pitipoance.
• iti faci o poza cu Parisul in spate ca sa fii in rand cu lumea. Stramba-te in ea.
• cobori pana la baza si sa citesti panourile cu date despre turn. Sunt interesante. (Ex: stiati ca au fost folosite 2.500.000 de elemente din alea de prins, gen suruburi?)

Cam asta ar fi varianta ieftina a turnului, si cea mai eficienta, fara a pierde timpul la coada, fara nervi si fara agitatie. Relaxare si voie buna. Ce-ti poti dori mai mult de la o zi de duminica?