Restaurantul vietnamez la care merg ofera in general 4 tipuri de supe: de peste, de porc, de vaca si de pui. Cum nu apartin fan clubului de porc si peste, le-am incercat pe celelalte doua.

Supa de vaca lunetista

Supa de vaca constituie de fapt felul I, felul II si desertul. Bolul in care este servita este putin mai mic decat troaca folosita la tara pentru a hrani o familie de porcusori. Contine in primul rand zeama necesara oricarei supe respectabile, in cantitate de cel putin 750 ml. Vaca este si ea prezenta cu o parte din corp in acel excelent bol, impreuna cu o parte din fanul destinat ei. Cantitatea de carne dintr-o supa trebuie masurata in timpul in care reusesti sa o eliberezi apoi dintre masele. Daca petreci cel putin 10 minute alaturi de scobitoare dupa o astfel de masa, inseamna ca supa a fost buna.

Pastele din supa tin loc de felul II. Cantitea lor este egala cu o portie intreaga de spaghete dintr-un restaurant de lux frantuzesc. Poate un pic mai mare. Daca zeama poate fi atacata cu lingura, pastele cer prezenta betigaselor chinezesti. Nu recomand folosirea lingurii pentru ele decat celor care au chef de frecat menta in pauza de masa.

Desertul din supa vine sub forma unui pumn de alune si a unei legaturi de menta, ambele fiind foarte utile pentru om. Menta ajuta la o respiratie mai lejera, iar alunele ajuta vaca sa se integreze mai bine intre dinti.

Supa de pui grenadier

Supa de pui contine aproape aceleasi ingrediente ca supa de vaca, doar ca in loc de vaca are pui. Nu va asteptati la asta cred. Puiul insa nu e orice pui. E curry pui. Adica din ala galben si picant de-ti sare omuletul din gat. Acest meniu este recomandat atunci cand iesi cu o fata la masa, sau vrei sa impresionezi alta aflata deja in restaurant.

Un avantaj ar fi ca iti face buzele extrem de romantice. Galbenul dat de curry te va face sa iesi in evidenta in fata oricui, in special a fetei de langa tine. Te va remarca si va zambi cu pasiune. Daca vrei sa ii arati si calitatile tale de artist, tot ce trebuie sa faci e sa scapi cate o spagheta in zeama. Aceasta miscare va declansa proiectia picaturilor galbene de curry pe tricoul tau sau al ei, formand un desen abstract pe imbracamintea respectiva. Sunt recomandate hainele albe pentru aceasta schema.

La finalul mesei vei avea zambetul ca soarele. Galben, dar stralucitor. Menta va conta doar pentru subconstientul tau. Fata va fi doar a ta si a omuletului ce ti-a sarit din gura din cauze necunoscute.

Recomand cu incredere ambele supe. Fiecare este unica in felul ei si te ajuta sa iti transforma pranzul intr-o mica poveste. Salut!

Am avut un branz (echivalentul romanesc la brunch) foarte lent si foarte lung. Am fost la vietnamezi sa ma simt si eu ca pe campul de lupta in pauzele de masa. Acolo m-a intampinat atot-mereu-zambitorul vietnamez cu un “Hello” scurt. In 3 propozitii de fiecare, am reusit sa comand niste vaca, am aflat ca merge la o nunta in Cluj saptamana viitoare, ca pastele vietnameze sunt de vreo 3 feluri si ca statul francez incurajeaza coruptia in gradinite. Am fost productivi adica.

Priponit la masa ca un cal la pascut, am inceput sa adulmec frunzele ce constituiau topping-ul de pe vaca ce o comandasem. Vecinul meu de masa, un veteran de razboi, mi-a pus niste ceai de iasomie in pahar, pentru o mai buna digestie. Ca sa nu ma plictisesc, nu am insfacat clasica furculita, ci doua betigase chinezesti. Atunci a inceput branzul meu cel lung.

Mana mea dreapta se facuse cu inca 2 degete. Erau 7 acum dar toate proaste. Normal ca m-a bufnit rasul cand au inceput sa sara taiteii din farfurie. Se c*cau pe ei de ras morcovii cand se uitau la mine mancand. De ceapa nu mai zic. Radea cu lacrimi. Si aia ai dreacu, nu m-ar fi ajutat unul sa manevrez sofisticatele device-uri. Mosuletul se mai uita la mine, mai lua o gura de ciorba, iar se uita, iar manca. A plecat la un moment dat, ca eu nu dadeam semne de progres. Dupa 45 de minute am reusit sa termin farfuria si am trecut la desert; o prajitura. Cand mi-a aterizat in farfurie am intors-o pe toate partile, ca sa ii aflu originea. Nu am reusit, asa ca am mancat-o. Era doar o prajitura verde facuta din plante, dupa cum am aflat ulterior.

Mi-am propus sa devin expert in artele martiale cu doua betigase, poate chiar sa tin un curs sau un training. Temele pot fi multiple: “Ia branzul in 45 de minute fara nicio frica”, “Dezvoltarea personalitatii multiple pe baza betigaselor”, “Tehnici avansate de mancare”. Va astept pe toti. Salut!